Ciucas , la sfarsit de octombrie

Am fost atentionat ca nu prea ma ingrijesc de al meu blog si ca incet, incet e pe cale sa ajunga in stagiul de blog abandonat. Admit , mi-a fost cam lene sa mai pun cate ceva pe-aici. In speranta de-a fi iertat, o sa pun ceva despre o plimbare la maneca scurta si pantaloni scurti prin Ciucas cu ocazia primului tur de scrutin la prezidentiale...

Seara bună, Cişmigiu!

Byron la metrou

Pai pe 23 octombrie se intampla sa se lanseze la Silver Church un nou album de la Byron. Albumul va sa se numeasca "A kind of Alchemy" si in seara asta s-au gandit sa-i faca putina promovare si au cantat cate 2 cantece in 2 statii de metrou : Universitate si Romana.

Trăiască!

"Trenul accelerat 12622 de la"(pauza)"Timisoara, Simeria, Sighisoara, Brasov, in directia Sinaia, Comarnic, Breaza, Campina, Ploiesti Vest, Bucuresti Nord" (pauza lunga)"intarzie" (pauza)"treizeci minute"
- Salut, tovarase! (un el pe la vreo 50 de ani, imbracat intr-o geaca in culori de camuflaj catre un el cu sapca si geaca de blugi care parea sa-si duca veacul pe una dintre bancile garii)
- Salut, tovarase!
- Traiasca Uniunea Sovietica!
- Traiasca Uniunea Sovietica!
- Traiasca Partidul Comunist Roman!
- Traiasca PCR!
- Traiasca tovarasul Nicolae Ceausescu!
- Traiasca Ceausescu!
- Ce mai faci, tovarase?
- [...]
- N-ai furat nimic?
- Pai ce sa fur, ma ?
- Au astia gaini pe-aici...
- Ei, or avea
- Si chiar n-ai furat nimic?
- Aer , tovarase , aer am furat!
- Bine, ma, ma duc ca ma duc la biserica. Am treaba, cant in cor si e slujba.
- Bine, ma!
- Traiasca Uniunea Sovietica!
- Traiasca Uniunea Sovietica!

Nu va plictisesc cu a mea plimbare pe munte si nu va povestesc despre vaiugile pe care le-am vazut , si-asa poze nu prea am facut si oricum totul arata cam in felul urmator:


aa , si :
- Sefule!
(liniste)
- Sefule, hai, ma, ca-i Breaza!
(liniste)
- Sefule, nasule, unde esti ?!
(liniste)
- Seeeefuuleee!!!
La capatul vagonului, un domn pe la vreo 70 de ani, aghezmuit bine, imbracat tot cu o geaca in culori de camuflaj, urcat in tren tocmai la Medias, incerca sa coboare o bicicleta din tren , bicicleta pentru care ii marcase 10 lei spaga "sefului" si primise in schimb si promisiunea astuia ca-l ajuta sa coboare din tren. Doar ca trenul intarzia linistit si asteptata diverse alte trenuri in minunata statie "Breaza Nord", fosta "Gura Beliei" (dar , deh, suna rau). Ma duc la el, ii spun ca nu e Breaza , intelege vag , il ajut sa urce bicicleta inapoi in tren si-i zic sa mai aiba putina rabdare.
Cioc,cioc! (in geamul usii unui compartiment)
- Imi deschizi si mie usa, te rog ? (o ea blonda imbracata de munte, singura in compartiment si tragand intr-o veselie de manerul usii)
- Multumesc, cred ca s-a rupt manerul asta de dinauntru.
- Cam asa mi se pare si mie , da.
- Mai bine s-o las deschisa de tot , nu ?
- Cred ca da.
- Vroiam sa ma duc sa vad ce-i cu domnul care tot tipa dupa nas. Te-ai dus tu , nu?
- Da
- Si?
- Ei , [...]
- Aha , si pe unde ai fost?
- Pai
- Sefule, uite am urcat la Medias , i-am platit nasului ca eu sunt pensionar , stii ? si i-am dat si am zis ca mai trebuie douzeci de mii si [...] (da, da, tot nenea cu bicicleta)
- Da , domn-le, da. Dar nu va duceti sa aveti grija de bicicleta? Va zic eu cand ajungeti la Breaza.
- Da, da' sefu' (eu sunt confuz, nu mai inteleg deloc cine vrea sa fie "sefu" asta , de fapt) a zis ca ma ajuta dar mai trebuie sa-i mai dau douazeci [...]
- Bine , dar duceti-va sa aveti grija de bicicleta si va ajut eu sa o dati jos din tren!
- Da , [...]
- Ce ziceam ?
- Pai spune-mi pe unde ai fost ?
- Aa, da. Pai am mers[...]
- Pai si eu am [...]
[..

..]
- Sefule, sefuleee , eee Breaza! (nu mai sunt asa confuz , se pare ca acum e cert ca eu sunt "sefu" ala )
- Da , da ..
- Sanatate , multumesc , de copii , de nevasta etc. etc. !
Omul a ajuns jos pe peron cu o ora mai tarziu decat ar fi trebuit, cu o bicicleta care nu prea parea sa functioneze, cu un rucsac care se mai tinea decat intr-o singura bretea si fara sa mai fie asteptat de nimeni (asa cum imi zisese mai devreme).Am inchis usa.
- Da, pai tu unde cobori?
- Campina.
- Si cat mai ai pana acolo ?
- 5 minute , teoretic.
- [...],[...],[...]
- Na pai eu ma duc sa-mi strang alea din compartiment. Drum bun, pa!

Marele Premiu al Campinei

Intre 25 si 27 septembrie 2009 s-a intamplat pe la Campina ast mare premiu de echitatie. Manejul proaspat amenajat e intr-un loc tare frumos in varf de deal si daca ar fi fost senin v-as fi aratat si calaretii suprapusi conturului Bucegilor.

serbarile toamnei la Campina

Daca totusi va intereasaza sa aflati si ce s-a intamplat de fapt la aste serbari (in afara concertelor de tot genul , nelipsite la orice sarbatori romanesti) va puteti uita pe-aici

Toamna

Pentru ca tot vine toamna, pun si eu o poza in acord cu ea. Stiu ca poate e cam devreme dar tinand cont de rata la care mai scriu si eu cate ceva pe-aici se prea poate sa ajunga sa se potriveasca si lunii octombrie.

despre umbrele

si cam asta a fost echipamentul obligatoriu in noaptea de 27 iunie , noaptea institutelor culturale din Bucuresti.

pozele pe care nu le-am facut

de vineri aflasem de intentia unor prieteni fotografi sa mearga duminica la Floresti pentru niste poze cu palatul nababului,"micul trainon". eu vineri am ajuns in Campina, am ramas aici si sambata si duminica , intre timp se stabilise si o ora de intalnire la floresti asa ca pe amiaza pe la 3 si jumatate mi-am aruncat aparatul si 3 obiective intr-o borseta generoasa , mi-am prins-o la brau, in spate , m-am urcat pe bicicleta si am pornit-o spre floresti. am ales drumul prin poiana campina-cocorasti pentru ca e mult mai putin circulat decat dn1 si e mult mai placut de parcurs pe bicicleta. la palat am ajuns pe la 4:20, m-am intalnit cu amicii si am inceput sa pozam , sa povestim , iarasi sa pozam , sa vorbim cu lumea care mai trecea pe-acolo , sa-i pozam si tot asa am tinut-o pana pe la 8.
am vorbit cu oameni internati la spitalul tbc de langa palat, am vorbit cu un fotograf venit sa faca ceva poze nud in locatie , am vorbit cu niste baieti care-si plimbau dup-amiaza pe-acolo , am vazut cum se adunau ceva tineri n jurul unei chitari si asteptau venirea serii. locul prinde viata si ar merita documentat din punctul asta de vedere dar pentru asta trebuie sa ramai si putin pe intuneric cand am inteles ca se aprinde si o instalatie interesanta de iluminare. eu venisem , din pacate in pantaloni scurti , sandale si nu aveam luminitele de bicicleta la mine asa ca m-am gasit nevoit sa plec inainte de lasarea intunericului si frigului dar nu despre aste poze pe care nu le-am facut as vrea sa va vorbesc.

am plecat pe la 8 de la palat si am pedalat pe acelasi drum pe care am venit pret de o ora pana cand am ajuns acasa. ora asta era ora de dinaintea apusului si toate se conturau mult mai puternic decat atunci cand am venit , parca si drumul prinsese viata.
primul satuc - clasicele bancute de lemn lipite de garduri erau pline de oameni iesiti la soare. printre ei si o babuta cu broboada care statea singura si ii saluta pe toti cei care treceau pe drum si erau multi.



intratea in al doilea satuc - pe partea stanga a drumului zaceau cu geamurile murdare conturate puternic de contra-lumina tangentiala o gramada de tractoare vechi si alte mici utilaje , doi barbati mestereau de zor la ele.

al doilea satuc - un catun de tigani- de data asta toata lumea era pe la porti se discuta de pe o parte a drumului pe alta , pe partea dreapta a drumului era o dacie veche pe butuci si dinnou se repara de zor la ea. mai departe , pe partea dreapta intr-un fel de groapa generoasa langa o fantana veche din lemn , in fapt o cumpana , era un teren de fotbal si o gramada de copii se jucau zglobii.

iesirea din sat - doua doamne vindeau rosii si castraveti , aveau un scaunel mic pe care erau asezate doua rosii si doi castraveti , saturatia data de lumina rosiatica a amurgului era extraordinara , pe drum veneau pe partea mea un grup de baieti si fete iesiti la plimbare care ocupau jumatate de strada , pe partea cealalta doua carute cu birjari galagiosi si vioi. mai departe , dupa iesirea din sat , apare pe partea stanga un cal care-si tara capastrul dupa el , mai incolo printre firele de iarba ce straluceau in lumina era un om care dresa un alt cal si-l punea sa alerge in cercuri si astea toate sub lumina aia dementiala de apus ce acum se mai arata printre doua dealuri.



eu am trecut in goana pe langa toate astea, desigur m-as fi putut opri macar la una dintre ele dar nu am facut-o. pana la urma, si imaginile luate numai cu ochii si cu minte raman, cel putin pentru mine. sper sa ma intorc la un moment dar numai pentru imagini ca astea. la palat , am facut poze, da dar nu ma incanta mai niciuna dintre ele , si acolo trebuie sa ma intorc dar cu alte planuri , la alte ore si cu alta abordare.

ps: schitele sunt facute cu un programel tare mic si dragut , il cheama artrage , e gratuit si se poate descarca de aici.

street delivery 2009